Recomandare lectură: Kaspar Hauser sau Lupta pentru spirit

Delia Popescu

În curând va apărea la editura Biodin, în traducerea domnului Nicolae Crăciun, cartea lui Peter Tradowsky „Kaspar Hauser sau Lupta pentru spirit”.

O recomand cu căldură tuturor acelora care îşi simt destinul legat de antroposofie şi/sau consideră că e de datoria lor să se situeze de partea forţelor bune în confruntarea generală dintre Bine şi Rău, pentru a vedea nivelul (cutremurător) la care se lucrează în acest sens în lume.

Povestea lui Kaspar Hauser (personalitate ce a inspirat mişcarea rosicruciană de la începuturile ei) este extrem de captivantă în sine de la prima vedere, dar la o lectură mai atentă ea se dovedeşte a fi de o tragică actualitate.

Kaspar Hauser a fost împiedicat (într-o formă concepută în toate amănuntele) să-şi împlinească destinul, împlinire care ar fi dus la o cu totul altă evoluţie a situaţiei Europei centrale; el a făcut – în sensul cel mai profund (mai complet şi mai amar) – experienţa confruntării unei fiinţe extrem de naive şi bine-intenţionate, dar complet neînarmată, cu forţele (extrem de conştiente şi de înarmate) ale Răului.

Consider că este de datoria noastră să ştim măcar ce s-a întâmplat, ca să ne putem pune problema în ce măsură ne împlinim destinul noi, cei care nu suntem împiedicaţi din exterior să o facem.

Poate că strigătul romanilor „Hannibal ante portas!” nu îşi revelează pentru toată lumea conotaţia de speranţă decât în comparaţie cu strigătul (lipsit de orice speranţă) „Hannibal intra muros!” Or noi pornim de la situaţia „Hannibal (complexul lucifero-ahrimanic) intra muros et ante portas!” Se pune problema cui slujim, cu fiecare gând al nostru, cu fiecare faptă, cu fiecare inactivitate sau comoditate, lăuntrică sau exterioară.

Este drept că la ora actuală se înregistrează o „trezire” generală pe plan mondial: tot mai mulţi oameni ”se trezesc”, avertizează, trec la acţiune… Apar mişcări mondiale, cărţi, filme cutremurătoare, etc. Lumea se schimbă… Răul abordează toate căile de manifestare, de la cele mai evidente până la cele mai subtile, mai rafinate, mai perfecţionate, îmbracă chiar haina Binelui, iar noi suntem înşelaţi de aparenţe.

Este drept că trezirea singură nu pare a fi suficientă. Se mai pune problema duratei ei, durabilităţii ei, în general, a calităţii ei. Şi aici intervine vechiul concept de „căldicel”, care, se pare, reprezintă  o stare mulţumitoare şi (aproape) unanim acceptată. Or el reprezintă o piedică reală în desfăşurarea forţelor bune, şi un ajutor preţios în desfăşurarea celor rele.

Cartea lui Peter Tradowsky ne poate fi de un mare ajutor în acest sens. Lectură utilă şi rodnică!

Tags: