Învierea

Verginia Petrovici

Ca om modern, la 2000 de ani distanţă de la evenimentul Paştelui din Palestina, mă întreb unde este astăzi Golgota şi unde se află Înviatul? M-a intrigat de când eram mică de ce se impunea aşa o restricţie alimentară, o viaţă austeră, fără muzică, dans, distracţie, film, şi ni se cerea rugăciune şi sobrietate în urmărirea traseului spre moarte al lui Iisus Christos, în timp ce forţele vieţii ţi se ridică în sânge tot mai puternice, când mugurii pomilor stau să crape de prea-plinul sevelor ce se înalţă în ei, când căldura şi lumina soarelui cheamă la viaţa nouă lumea vegetală şi odată cu ea pe cea animală şi umană. Încă şi acum îmi este greu să clădesc în interiorul sufletului atmosfera sobră a morţii, în timp ce totul în jurul meu musteşte de viaţă.

Citește mai departe »

Postat pe 28 martie 2010 • Comentarii oprite

Importanţa depunerii învelişului fizic pentru om, Pământ şi Cosmos

Gheorghe Paxino

30. Deci după ce a luat oţetul, Iisus
a zis: Săvârşitu-s-a. Şi plecându-Şi capul, Şi-a dat duhul.
31. Deci iudeii, fiindcă era vineri, ca să nu rămână trupurile
sâmbăta pe cruce, căci era mare ziua sâmbetei aceleia, au
rugat pe Pilat să le zdrobeacă fluierele picioarelor şi să-i ridice.
32. Deci au venit ostaşii şi au zdrobit fluierele celui dintâi şi ale celuilalt,
care era răstignit împreună cu el.
33. Dar venind la Iisus, dacă au văzut că deja murise,
nu I-au zdrobit fluierele.
34. Ci unul dintre ostaşi cu suliţa a împuns coasta Lui
şi îndată a ieşit sânge şi apă.
35. Şi cel ce a văzut a mărturisit şi mărturia lui e adevărată şi acela ştie
că spune adevărul, ca şi voi să credeţi.
36. Căci s-au făcut acestea, ca să se împlinească Scriptura:
«Nu I se va zdrobi nici un os».
37. Şi iarăşi    altă    Scriptură    zice: «Vor privi la
Acela pe care L-au împuns»….
41. Iar în locul unde a fost răstignit era grădină şi în grădină mormânt
nou, în care nu mai fusese nimeni îngropat.
42. Astfel, din pricina Vinerii Iudeilor, L-au pus pe Iisus acolo,
căci mormântul era aproape.

(Din Evanghelia lui loan, Cap 19)

Citește mai departe »

Postat pe 9 ianuarie 2010 • Adaugă comentariu

Secretul noilor Misterii

Marius Gabor

(Conferinţă din 7 Iunie 2003)

Acum o săptămână Agenor Crisan a fost la Simeria Veche la inaugurarea sălii festive şi mi-a spus nişte lucruri care îl preocupă, legate de Societatea Antroposofică, de grupele de lucru antroposofice şi de modul în care se lucrează în ele şi din acestea am luat impulsul de a vorbi acum.

Citește mai departe »

Postat pe 27 decembrie 2009 • Adaugă comentariu

Cele 12 porţi ale Crăciunului

Sorin R. Ţigăreanu

Trecem cu strângeri de inimă prin vremea de aşteptare a Crăciunului. Fiecare din cele patru săptămâni este mai concentrată, închizându-se tot mai mult. Într-alt fel însă, deschizându-se tot mai mult, către eliberarea interioară.

Şi privim acum mai departe.

Citește mai departe »

Postat pe 22 decembrie 2009 • Adaugă comentariu

Meditaţia luminii – Georg Kühlewind II

Georg Kühlewind

A DOUA MEDITAŢIE ASUPRA LUMINII:

EU SUNT-ul (Eul – n.r.)

“Primul pas în autoobservare este şi primul pas spre cunoaşterea esenţei lumii.”

Lumina este iniţial intuiţie, ea este intuiţia primordială: lucrurile care ne apar “mai clare” în lumină îşi au originea şi constau din lumina însăşi .

Citește mai departe »

Postat pe 21 decembrie 2009 • Comentarii oprite

Cunoaşterea ştiinţifică şi metodele ei

Experimentul ca mijlocitor între subiect şi obiect

Johann Wolfgang Goethe

Îndată ce ia cunoştinţă de lucrurile din jurul său, omul le priveşte în raport cu sine însuşi; şi pe bună dreptate, căci întregul său depinde de faptul că ele îi plac sau displac, îl atrag sau îl resping, îi sunt folositoare sau vătămătoare. Acest mod cu totul firesc de a privi şi judeca lucrurile pare la fel de lesnicios pe cât e de necesar, şi totuşi el expune omul nenumăratelor erori de care adesea se ruşinează sau care îi amărăsc viaţa.

Citește mai departe »

Postat pe 13 decembrie 2009 • Comentarii oprite

Exerciţiile însoţitoare – îndrumări

Exerciţiile secundare privite comparativ în lucrările dr. Rudolf Steiner.

Exerciţiul I – controlul gândirii

GA 245

Prima condiţie este însuşirea unei gândiri cu totul limpezi. În acest scop, chiar şi pentru foarte scurt timp din zi, să zicem pentru cinci minute, (cu cât timpul e mai lung, cu atât mai bine), trebuie să te eliberezi de mişcarea gândurilor. Trebuie să devii stăpân pe lumea gândurilor tale. Nu eşti stăpân câtă vreme relaţiile exterioare, profesia, anumite tradiţii, raporturile sociale, ba chiar apartenenţa la o anumită naţiune, ora din zi, anumite activităţi, ş.a.m.d. sunt cele care îţi impun ce şi cum să gândeşti. Pentru intervalul mai sus amintit trebuie aşadar să-ţi goleşti de bunăvoie sufletul de mişcarea obişnuită, cotidiană a gândurilor şi să te fixezi, din proprie iniţiativă cu un gând în centrul sufletului. Citește mai departe »

Postat pe 5 decembrie 2009 • Comentarii oprite

Copilul până la 3 ani

Gheorghe Paxino

Ce ne spune gânguritul sugarului? Cine se uită la noi prin privirea liniştită, sigură, penetrantă a copilului ce încă nu poate merge singur pe Terra? Ca pe suprafaţa unei ape limpezi şi nespus de adânci observăm la el, trecând pe neaşteptate, valuri sufleteşti din care chiuie către lume bucuria, veselia, sau vieţuim plânsul hotărât ce-i antrenează tot trupşorul. Ce se află dincolo de aceste manifestări perceptibile mai întâi prin gesticulaţie, mimică şi sunete-necuvinte?

Citește mai departe »

Postat pe 29 noiembrie 2009 • Comentarii oprite

Cunoaşterea înainte de Christos

Ioan Sădean

Teoria cunoaşterii a preocupat şi preocupă pe omul trezit la conştienta eului său cunoscător. Acest om se întreabă:

Ce este realitatea ?

Pot eu ca om să cunosc obiectiv realitatea ?

Cât pot eu cunoaşte din ceea ce există într-adevăr ?

Care sunt limitele cunoştinţei ?

Dacă da, care este calea extinderii facultăţilor de cunoaştere ?

Există numai cunoaştere relativă sau poate atinge omul şi o cunoaştere absolută ?

Citește mai departe »

Postat pe 21 noiembrie 2009 • Comentarii oprite

Iubirea nu moare niciodată

Delia Soare

Era odată o adolescentă visătoare şi idealistă, care avea tot felul de discuţii filosofice cu tatăl ei, în încercarea de a înţelege lumea. Odată ea l-a întrebat pe tatăl ei ce este iubirea, cum de oamenii se îndrăgostesc şi de ce multe iubiri mor, după un timp?

Citește mai departe »

Postat pe 20 noiembrie 2009 • Comentarii oprite

« older posts newer posts »