Munții Retezat – excursie de trei zile în cadrul simpozionului „Sufletul Europei” 2015

Dirk Kruse

Retezatul, în sud-vestul Carpaților, a fost o zonă acoperită de ghețari, însă ghețarii s-au topit și astăzi găsim cele mai multe lacuri lângă vârfuri, în platoul de deasupra pădurilor. Retezatul are aproximativ 100 de lacuri! Cel mai mare lac glaciar din România se află în centrul munților, fiind numit Lacul Bucura.


Munții Retezat

 
Citește mai departe »

Postat pe 22 iulie 2016 • Adaugă comentariu

Antroposofie vs. New Age

Fiindcă zvonistica funcționează adeseori atât de eficient, deformând realitatea, ne propunem să arătăm în cele ce urmează de ce antroposofia diferă în foarte multe puncte de mișcarea New Age.

Fundamente

Multe din grupările New Age se centrează în jurul unei personalități de tip guru, de regulă de origine orientală. Caracteristica unui astfel de guru este că învățăturile sale sunt urmate fără a fi puse la îndoială, în virtutea autorității spirituale pe care o are asupra discipolilor.

În schimb, Rudolf Steiner, fondatorul antroposofiei, a insistat ca niciodată să nu fie crezut pe cuvânt. Țelul său, ca om al civilizației europene, a fost să pună bazele unei științe spirituale, cu rezultate ce pot fi verificate în mod metodic.

Citește mai departe »

Postat pe 12 iunie 2016 • Adaugă comentariu

Jocul de Crăciun din Oberufer

Cules de Karl Julius Schröer

 

(Ceata de cântăreţi: cântăreţul cu steaua, îngerul Gabriel,
Maria, Iosif, hangiul Rufinus, hangiul Servilus, hangiul Titus,
cei trei păstori Gallus, Stichel, Wittok şi cel de-al patrulea
păstor, Crispus, îşi fac intrarea cântând:)

CEATA DE CÂNTĂREŢI: Să ne dea har Dumnezeu
La venire şi plecare,
Binecuvânteze El
Pâinea şi-a noastră purtare,
Să ne dea har şi la moarte
Şi de Cer să avem parte.
Citește mai departe »

Postat pe 25 decembrie 2014 • Adaugă comentariu

Evoluția omului

Hans-Gerhard Wyneken

Conferinţă – Casa Rudolf Steiner – Bucureşti, 15 noiembrie 2008
Traducător: Alina Şerbu

Vă doresc o dimineaţă bună şi frumoasă.

S-a exprimat dorinţa să vorbesc despre tema evoluţiei. Pe această temă există în momentul de faţă nişte clişee care s-au cam osificat. Unul din aceste clişee este ideea că omul descinde din maimuţă. Şi aţi văzut desigur desenele acelea care ilustrează această idee, reprezentând o suită de fiinţe, de la un maimuţoi ţopăind în patru labe, din ce în ce mai ridicat, din ce în ce mai civilizat, până la omul zilelor noastre.

Citește mai departe »

Postat pe 7 decembrie 2014 • Adaugă comentariu

Curente evolutive în istoria mișcării antroposofice

Dirk Kruse

Conferinţă – Simeria Veche, 25 august 2012

dk-mg
Dirk Kruse și Marius Gabor în 2010

Ieri după-masă și astăzi am ajuns să fim foarte activi în moment, dar mă întorc la deschiderea cea frumoasă făcută de Junko. A fost impresia mea și cred că așa a fost și în grupe, că munca a mers precum un curent domol. Și a fost acea imagine a karmei de-a lungul miilor de ani, și n-au trecut nici măcar o sută de ani față de perioada despre care a vorbit Junko. Un curent de timp de care aparținem și noi, cei care ne aflăm aici. Un curent de timp în care probabil suntem și noi puternic împletiți karmic în multe feluri. Și un curent care vine din origini, de care vorbea Junko – din temelia paternală a lumii –, care a trebuit să meargă însă prin moarte, prin moartea relațiilor, prin moarte fizică, dar care servește și trezirii, și conștientizării.

Citește mai departe »

Postat pe 19 noiembrie 2014 • Adaugă comentariu

Cazul Prokofieff


Conceptualizări schematice şi tertipuri logico-semantice la Sergej O. Prokofieff

Bogdan Geantă

 

Am citit Antroposofia şi Filosofia libertăţii, de Sergej Prokofieff. Are 344 de pagini, şaisprezece capitole, două anexe şi aproximativ patruzeci de scheme! După parcurgerea unui material atât de vast, în care autorul vrea parcă să condenseze întreaga antroposofie şi încă ceva pe deasupra, este greu să formulezi o apreciere de ansamblu care să nu îţi pună la grea încercare facultatea chibzuirii. Cu toate astea, să îndrăznim.

Citește mai departe »

Postat pe 19 noiembrie 2014 • Adaugă comentariu

Amprentele luminii

Biolog. dr. Petre Papacostea

Întregul Pămînt tânjeşte după lumină, întinzând spre Cer braţele infinit de numeroase care sunt tulpinile şi ramurile învelişului vegetal. Pe aceste braţe ale dorului cresc laboratoarele subtile care sunt frunzele, laboratoare în care, energia luminoasă întâlneşte şi dă viaţă materiei pământeşti prin minunea cea mare care, în limbaj ştiintific, se numeşte fotosinteză. Din această cauză, atâta timp cât Pământul îşi va purta învelişul verde, speranţa de viaţă va fi un însoţitor sigur al oamenilor. Prin con­trast cu ele, deşerturile de pe suprafaţa planetei şi deşerturile ce înaintează anual pe glob cu o suprafaţă egală cu aceea a Belgiei, precum şi furtunile de praf sau de nisip care bântuie pe aceste suprafeţe moarte, avertizează asupra consecinţelor pe care le are încălcarea legilor vieţii, prin poluarea provocată de diferite industrii şi tehnologii agricole necorespunzătoare.

Citește mai departe »

Postat pe 2 mai 2010 • Comentarii oprite

Exerciţii antroposofice pentru nervozitate

Rezumat de Andrei Pinţă

Exerciţii antroposofice

În Egoitate şi nervozitate (GA 143), doctorul Rudolf Steiner indică o serie de exerciţii prin care cei agitaţi, anxioşi, precipitaţi în acţiuni şi vorbe pot să scape de aceste stări nervoase, dar şi pentru cei care suferă de o slăbiciune  a voinţei care, prin aceste exerciţii, poate fi întărită.

Citește mai departe »

Postat pe 15 aprilie 2010 • Comentarii oprite

Gânduri şi meditaţii de Paşti

Christos a-nviat

Din pânzele morţii,

Rupeţi voi, rupeţi

Cătuşele sorţii,

Voi care Îl slăviţi,

Voi care Îl iubiţi,

Voi care Îl hrăniţi,

Voi care Îl vestiţi

Pe Pământ şi pe ape,

Vouă Domnul

Vă este aproape.

Johann Wolfgang von Goethe

Citește mai departe »

Postat pe 28 martie 2010 • Comentarii oprite

Învierea

Verginia Petrovici

Ca om modern, la 2000 de ani distanţă de la evenimentul Paştelui din Palestina, mă întreb unde este astăzi Golgota şi unde se află Înviatul? M-a intrigat de când eram mică de ce se impunea aşa o restricţie alimentară, o viaţă austeră, fără muzică, dans, distracţie, film, şi ni se cerea rugăciune şi sobrietate în urmărirea traseului spre moarte al lui Iisus Christos, în timp ce forţele vieţii ţi se ridică în sânge tot mai puternice, când mugurii pomilor stau să crape de prea-plinul sevelor ce se înalţă în ei, când căldura şi lumina soarelui cheamă la viaţa nouă lumea vegetală şi odată cu ea pe cea animală şi umană. Încă şi acum îmi este greu să clădesc în interiorul sufletului atmosfera sobră a morţii, în timp ce totul în jurul meu musteşte de viaţă.

Citește mai departe »

Postat pe 28 martie 2010 • Comentarii oprite

« older posts